top of page

Ce Sunt Glucozinolații ?

           Fructele ÅŸi legumele reprezintă surse bogate în micronutrienÅ£i ÅŸi fibre alimentare È™i conÅ£in, de asemenea, o varietate bogată de metaboliÈ›i secundari biologic activi care conferă plantelor culoare, aromă, uneori proprietăţi antinutriÅ£ionale sau toxice. Printre aceste substanÅ£e se enumeră, carotenoidele, flavonoidele, saponinele, fitosterolii ÅŸi glucozinolaÅ£ii (GLS).
​
          GlucozinolaÈ›ii sunt compuÈ™ii cu sulf din familia Brassicaceae ( broccoli, varza, conopida, muÈ™tar, rucola, etc.), constituie un grup de metaboliÈ›i secundari care dau gustul specific înÈ›epător al legumelor È™i constituie un nou punct de plecare în literatura de specialitate, pentru tratarea diferitelor afecÈ›iuni medicale. 
​
         GlucozinolaÈ›ii se găsesc în principal în legumele crucifere din familia Brassicaceae, în peste 130 de structuri chimice cunoscute până în prezent. Aceste legume sunt reprezentate de următoarele: varza, varza de Bruxelles (verziÅŸoare), broccoli, conopida, ridichia ÅŸi gulia.
 
         GlucozinolaÈ›ii, împreună cu produÅŸii acestora de degradare prezintă un interes particular în cercetările alimentare datorită proprietăţilor nutritive. Atunci când È›esutul vegetal este deteriorat, glucozinolaÈ›ii sunt hidrolizaÈ›i prin intermediul unei enzimei, mirozinaza (β-tioglucozidă, glucohidrolază, tioglucozidază) pentru a elibera anumiÈ›i compuÈ™i chimici care facilitează utilizarea lor de  către organism. La final, se formează diverÈ™i metaboliÈ›i în funcÈ›ie de lanÈ›ul lateral iniÈ›ial al glucozinolaÈ›ilor, în funcÈ›ie de pH, temperatură È™i mediul de creÈ™tere.
​
După ingerarea legumelor crucifere mediu gătite, glucozinolaÈ›ii prezenÈ›i sunt hidrolizaÈ›i de mirozinazele din plante la nivelul cavității bucale È™i rezultă izotiocianaÈ›ii care sunt absorbiÈ›i rapid în tractul gastrointestinal superior È™i sunt mai departe metabolizaÈ›i.
 
Când mirozinazele din plante sunt inactivate, de exemplu prin gătirea excesivă, enzimele cu activitate asemănătoare mirozinazelor produse de bacteriile intestinale sunt capabile să hidrolizeze glucozinolaÈ›ii. Metabolismul bacteriilor intestinale este foarte puÈ›in înÈ›eles È™i diferă foarte mult între indivizi, consecutiv È™i metabolizarea glucozinolaÈ›ilor ingeraÈ›i.
​
     Cercetătorii au descoperit rolul lor benefic într-o gamă larga de patologii, cu acÈ›iune: chemoprotectivă, antibacteriană, antivirală. Nu în ultimul rând, glucozinolaÈ›ii prezintă rol puternic antioxidativ care ajută în procesele de detoxifiere È™i în generarea unei stări fizice È™i mentale în parametrii optimi.
​
SubstanÈ›ele bioactive găsite în legumele Brassica pot reduce inflamaÈ›ia prin activarea enzimelor de detoxifiere, eliminarea radicalilor liberi È™i inducerea funcÈ›iilor imunitare. IzotiocianaÈ›ii încetinesc activitatea a numeroase mecanisme de inflamaÈ›ie. Printre caracteristicile anticancerigene raportate, s-a constatat, de asemenea, că sulforafanul reduce secreÈ›ia de molecule de semnalizare inflamatorie de către globulele albe din sânge.
 
Beneficiile pentru sănătate ale glucozinolaÈ›ilor sunt asociate mai mult produÈ™ilor de metabolism ai acestora. Studiile realizate au relevat faptul că efectele benefice ale izotiocianaÈ›ilor nu depind numai de un singur mecanism metabolic, ci de mai multe mecanisme care acÈ›ionează în mod sinergic.
 
    GlucozinolaÈ›ii sunt specifici legumelor aparÈ›inând familiei Brassicaceae, dar sunt prezenÈ›i È™i în alte câteva specii: capere, papaya È™i moringa, utilizate pentru consumul uman. Tipul È™i concentraÈ›ia de glucozinolaÈ›i din alimente sunt foarte variabile, în funcÈ›ie de mai mulÈ›i factori, cum ar fi genetica, locul de cultivare, soiul, condiÈ›iile de creÈ™tere, stadiul de dezvoltare, È›esutul vegetal, manipularea după recoltare È™i metodele de preparare a alimentelor.

Conținutul total de GLS din familia Brassica:

Broccoli

Broccoli (Brassica oleracea convar. botrytis var. cymosa) (frecvent Brassica oleracea ssp. italica)

​

ConÈ›inutul de GLS al broccoli variază între 47 È™i 806 mg/100 g greutate totală, cu o valoare medie de 296 mg/100 g GT. Profilul GLS al broccolilor este diferit de cel al cel al altor legume B. oleracea, deoarece glucorafanina este GLS predominant.

Image by Louis Hansel
Image by Matt Seymour
Image by Jez Timms

Varză de Bruxelles

Varză de Bruxelles (Brassica oleracea var. gemmifera)

​

Pe baza datelor colectate din studii recente, conÈ›inutul mediu de GLS al verzei  de Bruxelles variază între 18 È™i 390 mg/100 g greutate totală, progoitrina, sinigrina È™i glucoiberina reprezintă principalii săi GLS.

Image by Matt Seymour

Varză

Varză (Brassica oleracea convar. capitata)

​

Profilul GLS al verzei diferă în funcÈ›ie de tip. Cel mai abundent tip de GLS care se regăseÈ™te în varza roÈ™ie sunt sinigrina, glucoiberina È™i glucobrassicina; cu toate acestea, GLS este foarte diferit între soiuri.

Dintre verze, varza albă pare să conțină cel mai ridicat nivel de GLS, cu o valoare medie totală de 148 mg/100 g greutate corporală. Această valoare este aproape dublă față de cea observată la varza roșie și la varza creață (81 mg/100 g GT și 88 mg/100g GT).

Image by Isara Somboon
Image by Matt Seymour
Image by Karolina Kołodziejczak

Conopidă

Conopidă (Brassica oleracea convar. botrytis var. botrytis)

​

GLS predominanÈ›i care se găsesc în conopidă sunt sinigrina, glucoiberina È™i glucobrassicină. În conopida albă, conÈ›inutul total de GLS a variat de la 91 mg/100 g GT până la 109 mg/100 g GT (valoarea medie este de 78 mg/100 g).

​

Glucoiberina este GLS-ul predominant, variind de la 3 la 43 mg/100 g GT (cu valoare medie de 23 mg/100 g GT), urmată de sinigrină (valoare medie de 22 mg/100 g GT) și glucobrassicină (valoare medie de 14 mg/100 g GT).

​

ConÈ›inutul mediu de GLS în conopida verde este de 65 mg/100 g GT, iar glucoiberina este cel mai abundent GLS (valoare medie de 14,4 mg/100 g GT).

 Glucobrassicina este GLS predominant (valoare medie de 14,3 mg/100 g GT).

Image by Matt Seymour

Varză chinezească

Varză chinezească (Brassica rapa ssp. pekinensis, cunoscută și sub numele de Brassica campestris ssp. pekinensis)

​

 Varza chinezească este una dintre cele mai importante È™i populare legume din Asia, în special în China, Japonia È™i Coreea. Analize efectuate pe frunze proaspete din mai multe soiuri coreene au identificat glucobrassicanapină, gluconapină È™i 4-metoxi-glucobrassicină ca fiind principalii compuÈ™i care conÈ›in GLS.

 

ConÈ›inutul total de GLS variază în mare măsură între soiurile de varză chinezească, de la 49 la 246 mg/100 g GT, cu o valoare medie de aproximativ 190 mg/100 g GT.

Image by Yong Yi
Image by Matt Seymour
Fresh Cabbage

Varză chinezească

Varză chinezească (Brassica oleracea var. alboglabra)

​

 Valoarea medie a GLS-lor totali este de 38 mg/100 g GT, cel mai abundent GLS este gluconapina, urmată de sinigrină, glucobrassicină, progoitrină, glucorafanina È™i glucoerucina.

Image by Matt Seymour

Rapiță

Rapiță (B. rapa ssp.campestris)

​

Cele câteva date care raportează compoziÈ›ia GLS a acestui soi local de indică un conÈ›inut total mediu de GLS de aproximativ 95 mg/100 g greutate totală. Cele mai abundente sunt gluconapina alifatică, glucobrassicanapina È™i glucobrassicanapina indolică.

Image by Nick Fewings
Image by Matt Seymour
Image by Brian McGowan

Varză kale

Varză kale (Brassica oleracea var. acephala) și varză de rapiță (Brassica napus)

​

  Pe baza unor date recente, conÈ›inutul de GLS din varza kale  variază de la 17 la 345 mg/100 g GT, cu o valoare medie de 143 mg/100 g GT.

​

  GLS alifatici reprezintă principalul contribuitor la întregul profil GLS, în timp ce glucoiberina, sinigrina È™i glucobrassicina reprezintă cei mai abundenÈ›i GLS, dar proporÈ›ii diferite ale acestora au fost observate în diferite studii.

 

În general, glucorafanina este prezentă în cantitate redusă; cu toate acestea, unele soiuri de varză kale, cum ar fi varza neagră kale, pot conÈ›ine un nivel ridicat de glucorafanină.

​

  Varza de rapiță (B. napus) conÈ›ine un nivel similar de GLS total (interval, 6-298 mg/100g GT; valoarea medie, 102 mg/100 g GT), principalii GLS sunt glucobrassicanapina, progoitrina È™i gluconapină, în timp ce GLS indolici sunt prezenÈ›i în cantități mai mici.

Image by Matt Seymour

Frunze de muștar

Frunze de muștar (Brassica juncea)

​

   Nivelul total de GLS găsit în frunzele verzi de muÈ™tar variază între 26 È™i 354 mg/100 g GT, cu un nivel mediu de 121 mg/100 g GT.

 

Din cele câteva date cantitative raportate în literatura de specialitate, se pare că soiul canadian de tip european cultivare se caracterizează prin niveluri relativ scăzute de GLS (26 până la 155 mg/100 g GT), în comparaÈ›ie cu cultivarele cultivate în Asia (de la 208 la 354 mg/100 g GT).

​

  Profilul GLS este caracterizat în principal de GLS alifatici, cum ar fi sinigrina (predominantă în cultivarele europene), gluconapina (predominantă în cultivarele indiene) È™i glucobrassicanapin, cu o concentraÈ›ie minoră de GLS indolici È™i GLS aromatici.

mustard leafs.png
Image by Matt Seymour
Pak Choi.jpg

Pak Choi

Pak Choi (Brassica rapa ssp. chinensis cunoscută și sub numele de Brassicacampestris L. ssp. Chinensis var. communis)

​

   ConÈ›inutul total de GLS constatat în diferite studii, variază de la 8 la 207 mg/100 gGT GLS alifatici sunt grupul predominant în frunzele de pak choi, cu gluconapina, glucobrassicanapina, progoitrina È™i glucoalyssina aducând principala contribuÈ›ie, în timp ce GLS indolici (neoglucobrassicină È™i glucobrassicină) È™i GLS aromatici (gluconasturtiina) sunt, de asemenea, prezenÈ›i la un nivel mai scăzut.

Image by Matt Seymour

Ridichi

Ridichi (Raphanus sativus)

​

GLS variază foarte mult între soiurile de ridiche, variind între 22 È™i 627 mg/100 g GT (valoarea medie de 505 mg/100 g GT).

​

 GLS prezenÈ›i în ridiche sunt glucoiberina, progoitrina, glucorafanina, glucobrassicina, 4-metoxi-glucobrassicina È™i 4-hidroxi-glucobrassicina.

ridichi.jpg
Image by Matt Seymour
Image by Pascale Amez

Rucola

Rucola (Eruca vesicaria ssp. sativa)

​

ConÈ›inutul total de GLS din frunzele de rucola variază între 2 È™i aproximativ 140 mg/100g greutate totală, cu o valoare medie de 40 mg/100 g greutate totală È™i 31 mg/100 g GT.

Image by Matt Seymour

Napi

Napi (Brassica rapa var. rapa)

​

 Napul are conÈ›inut total de GLS care variază în funcÈ›ie de organele plantei, fiind mai mare în frunze (737 mg/100 g GT) decât în rădăcini (265 mg/100 g GT în medie). Gluconapina este cel mai abundent compus GLS din toate părÈ›ile comestibile ale plantei.

napi_edited.jpg
Image by Matt Seymour
germeni.jpg

Germeni

Germeni (diverse specii de Brassicaceae)

​

  În general, structura lor a prezentat un nivel mai ridicat de concentraÈ›ii GLS, în germeni, decât în părÈ›ile adulte (nivelul total mediu de GLS variind de la 297 la 1297 mg/100 g GT în germeni È™i de la 193 la 736 mg/100 g GT în plantele adulte).

 

ConcentraÈ›ia totală de GLS alifatice a fost, de asemenea, în general mai mare în germeni decât în legumele mature. GLS alifatici reprezentă peste 90% din totalul GLS în germeni de la majoritatea culturilor, în timp ce în părÈ›ile adulte acestea variază între 57 % È™i 98 % din totalul GLZ.

  

După examinările efectuate de cercetători s-a demonstrat valorea compuÈ™ilor indol ai glucozinolaÈ›ilor.  Ei au capacitatea de a inhiba procesele tumorale stimulate de hormonii estrogeni È™i androgeni prin schimbarea nivelurilor plasmatice circulante ale steroizilor sexuali, dar È™i prin supresia unor receptori sau reglarea activității receptorilor specifici È™i a activității componentele intracelulare.

 

Mai mult, glucozinolaÈ›ii pot proteja organismul de atacul anumitor bacterii, virusuri È™i fungi, sunt implicaÈ›i într-o multitudine de căi metabolice È™i pot susÈ›ine organismul în cursul multor boli cronice.

bottom of page